Siguranţa zborului cu Gyrocopter

    Siguranţa zborului a fost întotdeauna obiectivul principal al dezvoltatorilor. Acest lucru s-a realizat, bineînţeles, în acord cu îndeplinirea celorlalte obiective (viteza, distanţa de decolare şi de aterizare, condiţiile meteo).

   Datorită principiului revoluţionar al Gyrocopter-ului, SIGURANŢA rezultă din autorotaţie, deci avansează spre punctul de vedere al PRIMORDIALITĂŢII şi al  DETERMINĂRII. Pe de altă parte, dacă realizezi toate verificările standard şi faci totul conform instrucţiunilor de zbor, riscul este redus la minim, spre deosebire de celelalte două posibilităţi de zbor clasice, avionul şi elicopterul. Se spune că pericolul poate fi indus doar printr-o eroare intenţionată.

   Aceste idei sunt oarecum de neînţeles pentru un pilot care nu cunoaşte Gyro-ul, ba chiar par formulări imponderabile. Ele devin clare, inteligibile, doar în momentul în care pilotul experimentat este dus pentru prima oară să încerce Gyro-ul. După aterizare, fiecărui pilot îi este clar! Nu este sigur că va deveni adept Gyro. Acesta nici nu este scopul. Dar devine evident faptul că pentru piloți SIGURANŢA trebuie să fie un criteriu important, dacă nu chiar cel mai important! 

   În domeniul zborului există diferite categorii de avioane, printre care şi categoria Ultra Light, max. 450 de kg. Dezvoltarea este uriaşă, de neoprit. Da, dar în timp ce în construcţia maşinilor dezvoltarea s-a produs atât la nivelul confortului cât şi la nivel tehnologic, în cazul zborului UL accentul s-a pus mai ales pe siguranță.

   Unele aparate UL, din cauza construcţiei lor şi a deteriorării condiţiilor atmosferice, sunt incapabile de zbor în condiţii de SIGURANŢĂ.

   Gyrocopterul reprezintă faţă de alte UL acel aparat care în ciuda condiţiilor meteo nefavorabile se dovedeşte sigur, iar prin aplicarea tehnologiilor moderne este impasibil în situaţia scăderii în greutate, ba din contră, ceea ce este esenţial, chiar şi aterizările forţate se realizează în deplină siguranţă.

   Gyro abia dacă reacţionează la curenţii de aer, la vânt. Acest lucru nu face posibilă doar cea mai comodă călătorie, ci este un punct de vedere avantajos pentru acela care este pilot din hobby, dacă trebuie să aleagă dintre cele două aparate, după un zbor de testare. Ba chiar poate face ca zborul să devină o experienţă mai plăcută şi pentru cei cărora le este frică de zbor. Aşa-i că sunt mulţi aceia cărora nu le place ca aparatul să resimtă turbulențe? Ei bine, la autorotaţie acest lucru efectiv nu se realizează. Ce este acesta, dacă nu un zbor sigur pentru un pilot al aerului? 

   În cazul piloţilor mai puţin sensibili şi mai experimentaţi scade frecvenţa „condiţiilor meteo nefavorabile”. De aceea, gyrocopterul este mult mai practic. Este mai puţin probabil să se întâmple să zburăm  undeva şi, din cauza condiţiilor meteorologice nefavorabile, trebuie să ne asumăm un zbor periculos. Ce este aceasta, dacă nu mărirea siguranţei zborului? 

  • Prin micşorarea greutăţii, aparatele UL au devenit mai sensibile la condiţiile de zbor şi la curenţii de aer. Pentru pilotul sportiv acest lucru este normal, dar pentru cel care practică pilotajul din hobby nu reprezintă un pericol acceptabil. Gyrocopterul nici nu ia parte la acest concurs.
  • Cel mai important lucru, despre care producătorilor şi vânzătorilor de aparate destinate hobby-ului nu le place să vorbească, este reprezentat de aterizările forţate. Aceste eventuale situaţii trebuie să reprezinte un important criteriu pentru cineva care practică pilotajul din hobby, comparativ cu un pilot sportiv sau comercial. Cel care a ajuns să obţină un brevet de pilotaj deja ştie că trebuie să zboare cu un aparat UL în aşa fel încât întotdeauna, în caz de pericol, să-şi poată găsi un loc potrivit aterizării, ceea ce în cazul aparatelor cu aripi rigide cere încă 150-200 m de rulare.

   Din această cauză este bună filozofia Gyro-ului, şi anume zborul sigur.  Gyro-ul nu are nevoie de 150-200 m, ci de o suprafață de 0-5m pentru aterizare! Trebuie să recunoaştem că este mai puţin dificil să găsim un asemenea loc. În caz de urgenţă pilotul Gyro rezolvă problema aterizării forţate mult mai uşor decât oricine altcineva. În cazul aterizării forţate a unui aparat cu aripi rigide, călătorii se pot bucura foarte mult dacă aterizarea reuşeşte, dar aparatul precis va suferi daune majore. Prin comparaţie, călătorii din Gyro nu păţesc nimic, ba însuşi aparatul poate scăpa cu daune minore, în cazul cel mai fericit poate scăpa fără nicio daună. Soluţia derivă din principiul de zbor al Gyro-ului (autorotaţia) şi din simplitatea lui, deci nu din tehnologia aplicată, ceea ce este foarte important. Dacă principiul de bază  şi simplitatea acestuia nu sunt „turate”, atunci SE IMPUNE  FILOZOFIA ZBORULUI ÎN SIGURANŢĂ. Acest lucru este primordial pentru omul obişnuit care doreşte să zboare. Gyro-urile au atins acest obiectiv, ba chiar şi celelalte obiective adiacente le îndeplineşte: zborul confortabil pe distanţă lungă (4-500km/ alimentare), viteza acceptabilă (150km/h), uşor de învăţat, de alimentat, de depozitat, de decolat (10-60 m). Dacă cineva care practică pilotajul din hobby înainte de a lua o decizie este bine instruit, atunci ar alege să înveţe să zboare cu un aparat de categoria Gyro sau cu însuşi Gyro-ul.

   Făcând o comparaţie, principiul de zbor al elicopterului este mai complicat, aparatul necesită multă experienţă de zbor, cheltuielile de întreţinere sunt de 10 ori mai mari, deși în proporție de 85% misiunile de zbor pot fi îndeplinite și de Gyro.